Presa

 

24.10.2008

Pe masura ce stresul creste, chinezii devin tot mai interesati de psihoterapie

un articol de Dune Lawrence, publicat in International Herald Tribune

Beijing: Cand Li Xianyun si-a inceput activitatea ca psihiatru la Spitalul Hui Long Guan din Beijing, in 1991, obisnuia sa nu discute in public despre jobul ei. Celor mai multi li s-ar fi parut ciudat si ar fi presupus ca lucreaza intr-un azil. Astazi, cei pe care ii intalneste sunt nerabdatori sa afle mai mult despre profesia ei.

„Daca le spun ca sunt psihiatru si le vorbesc despre profesia mea, admiratia lor devine evidenta” spune Li, in varsta de 40 de ani. „Vor sa le dau sfaturi despre cum sa-si creasca copiii sau cum sa treaca peste tot felul de dificultati.”

In ultimii 30 de ani, sistemul comunist de atribuire a locurilor de munca si a apartamentelor din China a devenit unul capitalist, gen de-toate-pentru-toti, cu o acerba competitie pentru educatie si munca si o prapastie tot mai larga intre saraci si bogati. Pentru a face fata stresului, unii apeleaza la un instrument occidental: psihoterapia. Aceasta este o schimbare radicala intr-o natiune in care preocuparea pentru individ era descurajata atat de catre ideologia socialista cat si de cultura traditionala.

„Se intampla multe schimbari in societatea chineza de astazi si oamenii sunt tot mai deschisi si mai interesati de ceea ce se petrece in mintea lor” spune Zheng Yu, un psihoterapeut din Chengdu, la 1500 km sud-vest de Beijing. Presiunea legata de locurile de munca ar putea fi unul dintre factorii contributori. Cincizeci si unu la suta dintre chinezii care au raspuns la un chestionar al firmei de recrutare Hudson Highland Group au raportat o cresterea a stresului legat de munca, in ultimul an. Acesta este al doilea an consecutiv in care China a inregistrat cel mai inalt nivel de stres din Asia, sustine in raportul sau din octombrie firma de recrutare. „Cand unii devin bogati, ajung sa spuna ca desi au succes, sunt nefericiti” spune Kathy Li, de 37 de ani, care a renuntat sa mai lucreze in media pentru a-si porni propriul cabinet de consiliere. „Oamenii realizeaza tot mai mult ca ceea ce ii face fericiti nu se gaseste in afara lor, ci in interiorul lor.”

Cutremurul din luna mai din provincia Sichuan, care a ucis circa 87 500 de persoane, a contribuit si el la cresterea cererii de psihoterapie. Oficialii guvernamentali au cerut ajutorul specialistilor de peste hotare pentru a depasi trauma psihologica si fizica pe care dezastrul a produs-o. Nevoia asistentei externe a dezvaluit lipsa resurselor interne ale Chinei. In intreaga tara exista doar 30 000 de psihoterapeuti si consilieri la o populatie de 1,3 miliarde. Datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii indica existenta a 1,3 psihiatri la suta de mii in China, comparativ cu 13,7 la suta de mii in Statele Unite. „E o mare diferenta” spune Kathy Li.

Cooperarea internationala a dus la noi oportunitati de pregatire. Organizatia non-profit Alianta Psihanalitica Chinezo-Americana are deja inregistrati 57 de chinezi in programul de doi ani predat de americani prin intermediul telefoniei online.

Psihoterapeuti americani pregatesc deasemenea profesionisti la Centrul de Cercetare si Prevenire a Suicidului din Beijing, unde psihiatrul Li Xianyun lucreaza.

Psihoterapia, care a patruns in tara odata cu primul institut de psihologie al tarii, in 1917, a fost discreditata ca fiind nestiintifica dupa ce regimul comunist a preluat puterea in 1949 si a fost interzisa in timpul Revolutiei Culturale a lui Mao Zedong, care a durat pana in 1976.

Valorile culturale traditionale chineze pun accentul pe „salvarea obrazului”, adica pe sublinierea a ceea ce este pozitiv si adresarea doar aluziva a chestiunilor jenante. Un asemenea mod de a proceda vine in conflict cu modul deschis de a discuta problemele in psihoterapie. Deasemeni, se pune un accent deosebit pe contributia individului la grupul de apartenenta, in special familie, si mai putin pe auto-implinire. Regimul comunist nu a facut decat sa adanceasca si mai mult aceasta idee, promovand dragostea de partid si de tara mai presus de relatiile personale.

Kathy Li spune ca nu a primit nici un fel de pregatire in psihoterapie pe perioada studiilor de medicina. Ea foloseste consilierea psihologica cu multi dintre pacientii sai in parte si datorita aversiunii fata de medicamente pe care multi chinezi o au. „Oamenii imi spun „nu vreau sa iau medicamente; medicamentele au efecte secundare importante”, spune Li.

Patru zile pe saptamana, Zheng Yu, un psihoterapeut din Chengdu, se intinde pe canapeaua sa din cabinet si foloseste Skype pentru a-si suna psihanalistul aflat la 12 fusuri orare distanta, in New York – o practica devenita rutina pentru el, incepand din 2005. Zheng, in varsta de 38 de ani, este interesat de psihanaliza, dezvoltata de Sigmund Freud in urma cu un secol in Viena.

El spune ca teoria lui Freud privind dinamica familiei – bazata, in mod simbolic, pe mitul lui Oedip, care si-a ucis tatal si s-a casatorit cu mama sa – coincide cu problemele cu care pacientii sai, fosti copii singuri la parinti, se confrunta in lupta lor pentru a iesi de sub tutela unor parinti prea protectori.

Criza financiara globala ar putea adauga si mai multa presiune pe economia chineza – ceea ce ar duce la cresterea cererii pentru psihoterapie – daca in SUA si Europa consumul va scadea semnificativ.

Pe masura ce tot mai multi chinezi apeleaza la consiliere, Li Xianyun se teme ca asteptarile lor ar putea deveni exagerate. „Multi se raporteaza acum la psiohoterapie ca la un miracol” spune ea. „Trebuie sa inteleaga ca tine mai degraba de stiinta medicala si ca psihoterapia nu poate rezolva orice problema.”

 
 
TopBIZ.ro - afaceri de top!
Alege NET Rom Business pentru succesul afacerii tale!
Copyright © 2007 Psihogen. Toate drepturile rezervate.